pai, plm… cica sa mergem la oarece potolnitza, sa bagam oarece bere si chestii. am fost. patronu`, preten cu mine, cu inca unu…din patru insi. bere ca bere, cand ma duc la pishat, si ma intalnesc cu individu` [nici n-aveam habar ca e acolo, uatevar, m-am spalat pe maini inainte de a-l saluta].
si ma intreaba, “ce mai faci, etc, plm, ce bere bei??” zic, Beck’s … zice “dar Tuborg?” …zic “da, bem si de ala” …zice “cati sunteti la masa?” …zic [flamand, frate, abia ma insetasem] 4 (eram 3).
dupa vreo 10 minute, comandam alta portie de ce-aveam inainte, si dam sa le desfacem, cand vine kelneru cu marfa.
mama ei. rece. buna.
cu o mica problema. TOATE sticlele aveau eticheta zgariata in locul lunii (zona expirarii). inca mai cred ca 4 evenimente pot constitui o coincidenta.
tampit ramas, constientizand ca asta mi-a fost oarecum client cumva si nu l-am futut, ma uit la ailalti ca’n Rambo 4.
unul a fost de acord cu mine. ne-am sacrificat, asadar. le-am baut. pe toate. (inca n-am nimic, dar sper sa am, ca nu prea am chef de dus maine la munca).
nu ca berea ar fi avut vreo problema, era ok, se dusese gazu` din acid din ea (sau cum naiba se cheama, nuj, sunt doat user, nu admin), dulce as usual ca panarama aia de tuborg..dar comestibila.
insa …ce plm? patronu` pwlii cauta cunoscuti prin bodega-si,sa scape de stoc? dammit, poate e cazul sa triplez/cvadruplez preturile la servicii…sa includa factorul de risc.
n-am concluzii.
Archive for February, 2008
Februarie avu, finalmente, si cateva zile frumoase. De vineri incoa, temperaturi peste 15 grade…soare…treburi de-astea.
Iar azi, dupa insistente majore (soldate cu raspunsuri negative) din partea-mi catre amici sa cautam vreo terasa timpurie, am hotarat sa verific daca mai stiu ceva despre biciclete, si pedalat – in general. 
Nimic spectaculos, desigur – dupa iarna in care n-am avut decat de crescut masa musculara (deaaaah!) si cu doar cateva zile de antrenament pentru picioare in toate lunile astea, nu mi-am planificat mai mult de douazeci de kilometri pentru un prim traseu. Daca aveam sa-mi vad umbra, ei bine, aveam sa mai stau inca sase saptamani degeaba’n casa… Asadar, dus-intors catre Odobesti, per total cam 22 Km.
Soare mult…cald…aroma de pamant… hameiul nu inflorise (am verificat asta pe drum), dar primavara era pe-acolo – una peste alta, am scos cam saizeci (scriu cu litere, sa para mai mult) de kilometri, ceea ce este mai mult decat ma asteptam dupa “anchilozarea” iernii. Odobesti – Jaristea (da, au un fel de “bar” in “centru” – de fapt, o bodega infecta, cu o populatie demna de mila) – Bolotesti (pe la bunici, daca tot eram in trecere) – Focsani. Aveam oarece febra musculara de dupa antrenamentul de vineri, insa a disparut dupa primii cinci km. Vant in fata, dar pe distante mici, bere (rece? probabil am fost singurul care a cerut) si un playlist ticsit de Dokken, Dio, Def Leppard si Dream Theater (ca am luat ce era la rand, cu “D” ) ), idee de caldura si transpiratie.. pare ca va fi un an bun, daca e sa judec dupa inceputuri.